Sindromul de colon iritabil (SCI) este una dintre cele mai frecvente tulburări gastrointestinale funcționale, afectând aproximativ 10-15% din populația globală. Caracterizat prin dureri abdominale recurente, balonare și modificări ale tranzitului intestinal, această afecțiune nu are o cauză organică clară. Deși nu poate fi vindecată, gestionarea SCI se bazează în mare parte pe ajustări alimentare. Dr. Lygia Alexandrescu, nutriționist CIO și fondator al centrului „Silueta Naturală”, analizează impactul dietei asupra simptomelor SCI, bazându-se pe studii clinice și dovezi științifice.
Importanța dietei în gestionarea SCI
Alimentația joacă un rol esențial în controlul simptomelor sindromului de colon iritabil. În absența unei cauze organice specifice, sensibilitatea individuală la anumite alimente devine un factor determinant în exacerbarea sau ameliorarea disconfortului abdominal. Adaptarea dietei în funcție de nevoile fiecărui pacient este cheia pentru gestionarea eficientă a afecțiunii.
Alimente care pot declanșa simptomele SCI
1. Alimente bogate în FODMAP
Carbohidrații cu lanț scurt, cunoscuți sub denumirea de FODMAP (oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli fermentabili), sunt slab absorbiți în intestinul subțire. Aceștia ajung în colon, unde sunt fermentați de bacteriile intestinale, producând gaze și provocând balonare și dureri abdominale. Alimentele bogate în FODMAP includ:
- Fructe: mere, pere, mango.
- Legume: ceapă, usturoi, broccoli, varză.
- Lactate: lapte, brânzeturi proaspete.
- Leguminoase: fasole, linte, năut.
Un studiu publicat în Gastroenterology a demonstrat că dieta săracă în FODMAP a redus semnificativ simptomele SCI la 75% dintre participanți, subliniind eficacitatea acestei abordări dietetice.
2. Alimente grase și prăjite
Grăsimile stimulează contracțiile intestinale și pot agrava simptomele SCI, în special în cazul persoanelor cu diaree predominantă. Alimentele prăjite sau cele bogate în grăsimi saturate, precum carnea procesată sau produsele de patiserie, sunt frecvent raportate ca factori declanșatori.
3. Cofeina și alcoolul
Cofeina, prezentă în cafea, ceai negru sau băuturi energizante, poate accelera motilitatea intestinală, intensificând simptomele. De asemenea, alcoolul, în special vinul sau berea, irită mucoasa intestinală și poate crește sensibilitatea intestinelor.
Strategii dietetice pentru gestionarea SCI
1. Dieta săracă în FODMAP
Dieta săracă în FODMAP este una dintre cele mai eficiente metode pentru ameliorarea simptomelor SCI. Aceasta implică două etape:
- Eliminare: Excluderea temporară a alimentelor bogate în FODMAP.
- Reintroducere treptată: Identificarea alimentelor tolerate individual și ajustarea dietei în funcție de rezultate.
Un studiu realizat la Universitatea Monash din Australia, unde a fost dezvoltată această dietă, a arătat că 7 din 10 pacienți au raportat o reducere semnificativă a balonării și durerilor abdominale.
2. Creșterea aportului de fibre solubile
Fibrele joacă un rol important în sănătatea digestivă, dar trebuie administrate cu atenție în cazul SCI. Fibrele solubile, prezente în ovăz, semințe de psyllium, morcovi sau mere decojite, sunt mai bine tolerate și pot ajuta la reglarea tranzitului intestinal. În schimb, fibrele insolubile din tărâțe de grâu sau legume crude pot agrava simptomele, mai ales la persoanele cu constipație predominantă.
3. Eliminarea glutenului în anumite cazuri
Deși nu toate persoanele cu SCI au sensibilitate la gluten, un subgrup poate experimenta o ameliorare a simptomelor prin eliminarea acestuia din dietă. Un studiu publicat în Alimentary Pharmacology & Therapeutics a evidențiat că 30% dintre pacienții cu SCI au raportat îmbunătățiri semnificative după adoptarea unei diete fără gluten.
4. Adoptarea unui program regulat de mese
Mesele neregulate sau excesiv de copioase pot accentua simptomele SCI. Consumul de porții mici, la intervale regulate, ajută la stabilizarea funcției digestive și la reducerea disconfortului abdominal.
Rolul probioticelor în gestionarea SCI
Dezechilibrul microbiotei intestinale, cunoscut sub numele de disbioză, este frecvent întâlnit la pacienții cu SCI. Probioticele pot contribui la restabilirea echilibrului florei intestinale și la reducerea inflamației. Tulpinile de bacterii precum Bifidobacterium infantis și Lactobacillus rhamnosus au fost asociate cu ameliorări semnificative ale durerilor abdominale și balonării, conform unui studiu publicat în World Journal of Gastroenterology. Totuși, efectele variază în funcție de individ și de tipul de probiotic utilizat.
Hidratarea și impactul asupra SCI
Consumul adecvat de lichide este esențial pentru prevenirea constipației și pentru menținerea sănătății intestinale. Apa plată este de preferat, în timp ce băuturile carbogazoase ar trebui evitate, deoarece pot agrava balonarea. Un consum zilnic de 1,5-2 litri de apă este recomandat pentru majoritatea pacienților.
Aspecte psihologice și rolul lor în SCI
Stresul este recunoscut ca un factor declanșator major în SCI. Deși nu face parte din managementul dietetic, tehnicile de reducere a stresului, precum meditația, yoga sau terapia cognitiv-comportamentală, pot avea un impact pozitiv asupra simptomelor.
Sindromul de colon iritabil este o afecțiune complexă, care necesită o abordare personalizată. Dieta joacă un rol central în gestionarea simptomelor, iar ajustările alimentare, precum reducerea FODMAP, creșterea aportului de fibre solubile și evitarea grăsimilor saturate, pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. Totuși, fiecare pacient este unic, iar identificarea declanșatorilor alimentari specifici trebuie realizată sub supravegherea unui specialist.
Pentru orice întrebări legate de alimentație, pentru energie maximă și stare de bine, puteți accesa programul „Slăbește și Menține-te!”
